Criteriile de acreditare BACB ( Behavior Analyst Certification Board)/ BCaBA (Board Certified Assistant Behavior Analyst)

In Romania exista momentan doi psihologi care urmeaza o specializare in Analiza aplicata a comportamentului in cadrul University of North Texas din Statele Unite ale Americii si isi desfasoara activitatea profesionala sub supervizarea directa a unor specialisti acreditati BCBA in Analiza aplicata a comportamentului din Israel.

Anul viitor vom avea primii specialisti care vor obtine acreditare internationala in ceea ce priveste aplicarea si formarea in terapia ABA. Pentru a putea aplica profesionist si eficient terapia ABA este nevoie de formare de specialitate in aceasta forma de terapie. ATCA incurajeaza cat mai multi terapeuti sa urmeze o pregatire de specialitate in terapia ABA.

Exista 2 nivele de certificare in ABA (Applied Behavior Analysis):

BCBA (Board Certified Behavior Analyst); pentru acest nivel trebuie indeplinite urmatoarele criterii:

• Terminarea facultatii de Psihologie sau alta facultate adiacenta (in Romania);

• Terminarea unui master de specialitate (in Romania);

• Terminarea unui master de specializare in Analiza aplicata a comportamentului (Applied Behavior Analysis – ABA); acest master se poate face numai in S.U.A, Anglia, Israel etc.

• Incheierea unui contract de supervizare cu un specialist deja acreditat BACB sub supervizarea caruia trebuie efectuate un numar de 1500 de ore de practica in terapia ABA; dintre care 75 de ore sunt lucru direct cu consultantul. Important este faptul ca cele 1500 de ore incep din momentul inceperii cursurilor de terapie comportamentala si incheierii contractului cu consultantul, si nu inainte.

• In momentul in care vom obtine acreditarea internationala BCBA terapeutii interesati de aceasta specilaizare vor putea beneficia de supervizare directa din partea unui specialist din Romania.

BCaBA (Board Certified Assistant Behavior Analyst); pentru acest nivel trebuie indeplinite urmatoarele criterii:

• Terminarea facultatii de Psihologie sau alta facultate adiacenta (in Romania);

• Terminarea unui master de specializare in Analiza aplicata a comportamentului (Applied Behavior Analysis – ABA);

• Incheierea unui contract de supervizare cu un specialist deja acreditat BACB sau BCaBA sub supervizarea caruia trebuie efectuate un numar de 1000 de ore de practica in terapia ABA; dintre care 50 de ore sunt lucru direct cu consultantul. Important este faptul ca cele 1000 de ore incep din momentul inceperii cursurilor de terapie comportamentala si incheierii contractului cu consultantul, si nu inainte.

Conditiile care trebuie indeplinite pentru a va putea inscrie la examenul de certificare se refera la:

• Cursurile ABA, care se pot face la o universitate acreditata; lista universitatilor acreditate o puteti

gasi pe: http://www.bacb.com/becom_frame.html

• Experienta practica, se refera la orele de terapie/consultanta efectuate din momentul inceperii cursurilor, sub supervizarea unui consultant BCBA. Nu se ia in considerare experienta anterioara inceperii supervizarii cu consultantul ales.

Una dintre universitatile acreditate este University of North Texas, Department of Behavior Analysis http://courses.unt.edu/behv/

Cursurile care trebuie urmate pentru inscrierea la examenul BCBA sunt urmatoarele:

Basic Behavior Principles (3 SCH or 45 contact hrs)

Techniques in Applied Behavior Analysis (3 SCH or 45 contact hrs)

Research and Applications in Behavior Analysis (3 SCH or 45 contact hrs)

Professional/Ethical Issues (1 SCH or 15 contact hrs)

Current Issues in the Behavioral Treatment of Autism (3 SCH or 45 contact hrs)

Introduction to Verbal Behavior (1 SCH or 15 contact hrs)

Functional Analysis in School Settings (1 SCH or 15 contact hrs)

Cursurile care trebuie urmate pentru inscrierea la examenul BCaBA sunt urmatoarele:

Basic Behavior Principles (3 SCH or 45 contact hrs)

Techniques in Applied Behavior Analysis (3 SCH or 45 contact hrs)

Professional/Ethical Issues (3 SCH or 45 contact hrs)

Current Issues in the Behavioral Treatment of Autism (3 SCH or 45 contact hrs)

Pentru a va inscrie la aceste cursuri trebuie sa trimiteti o aplicatie pe care o gasiti pe site-ul UNT

http://courses.unt.edu/behv/apply.html si sa trimiteti diplomele echivalate si actele de studii.

Taxa de curs la University of North Texas, Departament of Behavior Analysis

http://courses.unt.edu/behv/ pentru fiecare dintre cursurile de 3 SCH este 900 $, pentru cele de

1 SCH taxa este de 300$.

Conferinta internationala “Psihologie si societate”

Conferinta internationala “Psihologie si societate” si-a propus reunirea specialistilor, practicienilor si cercetatorilor din domeniile psihologiei contemporane pentru a aborda, discuta si analiza cele mai recente teme de interes psiho social.
In cadrul evenimentului, sa putut participa si la derularea unui numar mare de activitati deosebit de interesante: expuneri, work-shop-uri, dezbateri si mese rotunde.

Lucrarile Conferintei s-au desfasurat pe urmatoarele sectiuni:

I.Psihologie sociala, psihologie organizationala si psihologia resurselor umane.
moderatori: prof. univ. dr. Dumitru Cristea, lect. univ. dr. Petru Craiovan

II. Psihologia personalitatii, psihologie educationala si psihodiagnoza
moderatori: conf. univ. dr. Valeria Negovan, lect. univ. drd. Corina Bogdan

III. Psihoterapii
moderator:conf. univ. dr. Odette Dimitriu

IV. Psihanaliză
moderator: prof. univ. dr. Vasile Dem Zamfirescu

V. Neurostiinte
moderator: prof. univ. dr. Titi Paraschiv

In cadrul sectiunii de Psihoterapii ATCA a participat cu lucrarea “Terapia tulburarilor de spectru autist” sustinuta de psih. Anca Neagu.

O alta lucrare sustinuta de unul dintre memebrii ATCA a fost “Importanta empatiei in terapia de cuplu” sustinuta de psih. Nicoleta Grigore.

Rezumatele tuturor lucarilor prezentate la conferinta au fost publicate in lucrarea “Psychology and society”.

http://www.conferintapsihologieutm.ro/program.html

“THE THERAPY OF AUTISTIC SPECTRUM DISORDERS”
Psychologist ANCA NEAGU
Association of Applied Behavioral Therapy

The number of people diagnosed with autistic spectrum disorders is growing – it is expected that the number of people with autism will exceed the number of people with diabetes, cancer and AIDS altogether – autism has become a social problem.
The society must be aware and understand what this disease is and the importance of appropriate intervention. Children with autistic spectrum disorders need to start a program of applied behavioral analysis at the lowest age possible in order to help them have a proper future.

The results of the research following the application of Applied Behavior Analysis showed that if therapy is started early enough – before the age of 4 years, is intensive – 20-30 even 40 hours of therapy a week and continued until two years, between 20 and 47% of children can be like other kids their age. All these children can lead more productive and fulfilled lives from a social point of view.
When applying ABA to children with autistic spectrum disorders, a team of therapists coordinated by a specialized psychologist in applied behavioral analysis must be strengthened, therapy should be done several hours per day (20-30 hours per week) and for each therapist a session takes between two – three hours with breaks. The team of therapists must follow a training program in this form of therapy.

Specializare in terapia ABA

In Romania exista momentan doi psihologi care urmeaza o specializare in Analiza aplicata a comportamentului in cadrul University of North Texas din Statele Unite ale Americii si isi desfasoara activitatea profesionala sub supervizarea directa a unor specialisti acreditati BCBA in Analiza aplicata a comportamentului din Israel.

Anul viitor vom avea primii specialisti care vor obtine acreditare internationala in ceea ce priveste aplicarea si formarea in terapia ABA.

Pentru a putea aplica profesionist si eficient terapia ABA este nevoie de formare de specialitate in aceasta forma de terapie. ATCA incurajeaza cat mai multi terapeuti sa urmeze o pregatire de specialitate in terapia ABA.

Criteriile de acreditare BACB ( Behavior Analyst Certification Board), adica dreptul de a aplica profesionist terapia ABA sunt urmatoarele:

• Terminarea facultatii de Psihologie sau alta facultate adiacenta (in Romania);
• Terminarea unui master de specialitate (in Romania);
• Terminarea unui master de specializare in Analiza aplicata a comportamentului (Applied Behavior Analysis – ABA); acest master se poate face numai in S.U.A, Anglia, Israel etc.
• Incheierea unui contract de supervizare cu un specialist deja acreditat BACB sub supervizarea caruia trebuie efectuate un numar de 1500 de ore de practica in terapia ABA; dintre care 75 de ore sunt lucru direct cu consultantul. Important este faptul ca cele 1500 de ore incep din momentul inceperii cursurilor de terapie comportamentala si incheierii contractului cu consultantul, si nu inainte.
• In momentul in care vom obtine acreditarea internationala BCBA terapeutii interesati de aceasta specilaizare vor putea beneficia de supervizare directa din partea unui specialist din Romania.

Avand ca obiective promovarea si asigurarea unei cunoasteri specializate al cadrului conceptual al analizei aplicate a comportamentului si psihoterapiei cognitiv-comportamentale, incepand cu toamna anului trecut Asociatia de Terapie Comportamentala Aplicata a organizat in Bucuresti o serie de workshop-uri pe tema tulburarilor de spectru autist si tehnicile specifice de terapie.

1. ANALIZA COMPORTAMENTALA APLICATA (ALCATUIREA PLANULUI DE INTERVENTIE IN CAZUL TULBURARILOR DE SPECTRU AUTIST)

• Caracteristici ale copiilor cu tulburari de spectru autist;
• Analiza comportamentala aplicata (Applied Behavior Analysis – ABA):

1. Principii de terapie;
2. Antecedent – Comportament – Consecinta;
3. Principiile recompensei; importanta motivatiei pentru succesul terapiei;
4. Discrite Trial (Sd, Prompt, Reguli de masterare);
5. Analiza functionala si interventia asupra comportamentelor problema si autostimularilor;

• Evaluarea abilitatilor – Testele/ Chestionarele aplicate;
• Alcatuirea planului de interventie – cum alegem programele de terapie.
• Abordarea piramidala in terapia de recuperare a tulburarilor de scpectru autist;

Pe data de 15 noiembrie 2008 workshop-ul a fost sustinut in colaborare cu Clinica TerapiaM;

Pe 28 februarie, 28 martie  si 9 mai 2009 workshop-urile au fost sustinute in colaborare cu Clinica Heartmony.

2. TERAPIA COGNITIV COMPORTAMENTALA APLICATA IN CAZUL PERSOANELOR CU SINDROMUL ASPERGER SI AUTISM INALT FUNCTIONAL

* Sindromul Asperger si Autismul inalt functional (Caracteristici ale persoanelor cu Sindromul Asperger si Autism inalt functional – copilul, adolescentul, adultul);

* Principii de psihoterapie cognitiv comportamentala:

1. Teoria mintii;
2. Educatia afectiva;
3. Distorsionarile cognitive;
4. Comunicare si relationare;
5. Anxietatea;

Pe datele de 14 martie si 25 aprilie 2009 workshop-urile au fost sustinute in colaborare cu Clinica Heartmony;

Pe  16 mai 2009 worksop-ul a fost sutinut in colaborare cu Cabinetul individual de psihologie Florinda Golu.

Urmatoarele workshop-uri vor fi sustinute in Bacau si Sibiu.

Trainer: Anca Neagu
- consultant in curs de acreditare BCBA – Analiza comportamentala aplicata;

- psihoterapeut (specializare in psihoterapia cognitiv comportamentala);

Acreditare in terapia ABA

Momentan in Romania nu exista o recunoastere oficiala prin care sa se faca legal ABA.

Criteriile de acreditare BACB ( Behavior Analyst Certification Board), adica dreptul de a aplica profesionist terapia ABA sunt urmatoarele:

- terminarea facultatii de Psihologie sau alta facultate adiacenta (in Romania);

- terminarea unui master de specializare (in Romania);

- terminarea unui master de specializare in Analiza aplicata a comportamentului (Applied Behavior Analysis – ABA); acest master se poate face numai in S.U.A, Anglia, Israel etc..

- incheierea unui contract de supervizare cu un specialist deja acreditat BACB sub supervizarea caruia trebuie efectuate unui numar de 1500 de ore de practica in terapia ABA;

Momentan in Romania exista doar 3 psihologi care au reusit sa se inscrie la un Master de Specializare in America. Dupa terminarea acestui master (in acelasi timp activitatea lor este supervizata de catre specialisti acreditati BCBA) vor putea sa-si obtina aceasta acreditare si vor fi primii specialisti in Analiza aplicata a comportamentului din Romania.

Faptul ca in Romania inca nu exista institutii care sa faca formarea si acreditarea in acest tip de terapie este un mare dezavantaj tinand cont ca in afara aceasta terapie a dat cele mai bune rezultate. Mai este si un alt aspect datorita faptului ca inca nu avem specialisti acreditati BACB. Un proaspat absolvent de psihologie nu isi poate permite sa faca aceasta specializare ale carei costuri sunt intre 10.000E/$ – 12.000E/$.

Speram ca pe viitor acest aspect sa se schimbe, odata cu acreditarea primilor specialisti.

Insa puteti gasi in tara oameni care au facut studii in psihologie si lucreaza de multi ani cu copii cu autism, unii dintre ei chiar lucrand sub supervizarea specialistilor din tarile mentionate mai sus. Faptul ca nu au BCBA nu inseamna ca nu sunt indreptatiti in a se numi specialisti, studiile in psihologie, practica efectuata si rezultatele in lucrul cu copiii le confera acest drept

ABA este o stiinta a comportamentului uman. Este un proces de aplicare sistematica a interventiilor bazate pe principiile invatari cu scopul de a imbunatatii comportamentele adaptative si achizitiile necesare adaptarii le mediu.Analiza comportamentala aplicata este o tehnica prin care se evaluaza mediul in care traieste o persoana, apoi se fac anumite schimbari cu scopul de a produce imbunatatiri semnificative in comportamentul uman, in sensul adaptarii acestuia la cerintele mediului social.

Include observarea directa, analiza functionala a relatiei dintre mediu si comportament. ABA utilizeaza antecedentele si consecintele unui comportament pentru a produce modificari dezirabile ale acestuia. Se bazeaza pe ideea “comportamentul uman este influentat de experientele trecute si prezente dar dar si de structura genetica a individului”.

In ultimii 30 de ani, sute de studii au relevat eficienta ABA in mai multe domenii:

>copiii si adulti cu anumite tulburari mentale;

>tulburari de dezvoltare;

>tulburari din spectrul autist;

>comportament ( social, academic, streotipii, agresivitate, limbaj etc.);

>se poate aplica si cu scopul de a imbunatati relatiile din anumite grupuri sociale: familie, scoala, institutii, spitale si chiar la birou.

Metoda ABA este un studiu terapeutic al comportamentului, manifestat in moduri diferite la copiii cu autism si alte disfunctiuni asemanatoare.

Terapia ABA

In orice terapie, in acceasi masura si in aplicarea ABA, atunci cand implementam un plan de interventie personalizata trebuie sa ne focalizam pe creativitate, inovatie, joc si generalizare.

Scopul terapiei ABA in cazul copiilor din spectrul autist este de a-i face sa fie cat mai aproape de ceea ce este numit copilul tipic. Pentru a reliza acest lucru trebuie sa observam si sa avem tot timpul in vedere ce inseamna un copil tipic si ce abilitati are un copil tipic in diferite momente de dezvoltare.

Pentru a aplica terapia cat mai eficient trebuie sa fim deschisi tot timpul catre diferite moduri de abordare.

In decursul timpului am intalnit mai multe moduri de abordare ale terapiei ABA. Principiile sunt aceleasi insa modul de abordarea este diferit in functie de cultura si de cerintele anumitor societati (Anglia, Israel, S.U.A.). Chiar daca suntem la inceput in ceea ce priveste aplicarea si specializarea in A.B.A. cred ca ar trebui sa ne folosim de oportunitatea de a cunoaste mai multe moduri de abordare.

Fiecare societate este diferita in ceea ce asteapta de la indivizi si in modul de formare al acestora; de aceea nu este nimic special in a ne fixa pe o singura abordare. In functie de fiecare copil in parte programul de terapie este diferit. Daca pentru a integra un copil de 4 ani intr-o gradinita din S.U.A. este de ajuns sa stie sa se joace cu un partener si sa aiba achizitii minime in limbaj; pentru a integra un copil de 4 ani intr-o gradinita din Romania trebuie sa stie si culorile, antonimele, anotimpurile, sa recite o poezie, cateva cifre, zilele saptamanii, notiuni dintr-o limba straina, sa poata include elemente asemanatoare intr-o categorie si asa mai departe.

Revenind la intrebarea CARE ESTE SCOPUL TERAPIEI? Scopul terapiei este A-L FACE PE COPIL SA FIE CAT MAI APROAPE DE COPIII TIPICI DE ACEEASI VARSTA pentru a putea fi integrat in gradinita si apoi in scoala.

Concluzia este ca trebuie sa lucram pe toate ariile de dezvoltare:

>socializare

>autoservire

>limbaj

>cognitiv

Limbaj

Copilul trebuie sa fie capabil sa-si comunice nevoile – acest lucru se face lucrand foarte mult pe comunicare functionala. Bineinteles ca trebuie lucrat mult pe etichetare insa nu este de ajuns sa raspunda la intrebarea CE VREI? sau sa eticheteze obiectele. La fel de importanta sau poate chiar mai importanta decat achizitionarea de cunostinte este comunicarea functionala. Copilul trebuie sa fie capabil sa spuna DA-MI, AJUTA-MA, LASA-MA, DA-TE, VINO, HAI, VREAU PAUZA etc.

Il putem invata sa se foloseasca de aceste expresii invatandu-l in mod natural, adica in CONTEXT; facand asta folosim ca si recompensa rezultatul comunicarii – daca spune DA-TE ma dau la o parte, daca spune AJUTA-MA il ajut, daca spune PAUZA ii dau pauza fara a mai folosi recompensa aditionala. In felul acesta invata sa comunice NATURAL.

Daca un copil nu dezvolta comunicarea prin limbaj atunci cand intra intr-un program de terapie putem folosi metode alternative de comunicare – PECS.

Daca nu reusim sa-l facem sa verbalizeze este absolut necesar sa folosim metode alternative de comunicare. Comunicarea este vitala iar daca un copil nu este invatat sa-si exprime nevoile poate ajunge la un nivel ridicat de frustrare.

Socializare

Social(izare) = trebuie sa-i dezvoltam abilitatile necesare pentru a se putea descurca in societate.

Aici revin la idea ca trebuie sa lucram foarte mult pe dezvoltarea jocului la copil, abilitatile de imitare (tot ceea ce invatam invatam imitandu-I pe ceilalti), observare, intelegerea expresiilor nonverbale, dezvoltarea curiozitatii pentru a junge sa puna intrebarii, comunicare functionala etc.

Autoservire – trebuie sa lucram cat mai mult pe independenta. De-a lungul unei zile copilul trebuie sa fie capabil sa faca singur cat mai multe lucruri: sa se imbrace singur, sa manance singur, sa se schimbe singur. Fiind tot timpul langa ei si ajutandu-i in aceste activitati care de fapt sunt atat de simple nu facem altceva dacat sa-i facem sa devina dependenti de noi.

Cognitiv

Pentru a-l pregatii pentru gradinita si pentru a se putea descurca in societate trebuie sa predam informatia necesara avand tot timpul in vedere ce fac ceilalti copii de aceasi varsta; insa pe langa informatii trebuie sa-i dezvoltam de asemenea si inteligenta si gandirea logica.

Avem obligatia sa educam cat mai corect posibil copii dar in acelasi timp sa ii si integram in acest sistem care in loc sa fie bazat pe socializare, invatare practica si pe dezvoltarea inteligentei si creativitatii se bazeaza numai pe reproducerea de informatie. A fi inteligent inseamna sa rezolvi o problema cu un minim de informatie.

Concluzia este ca trebuie sa dezvoltam inteligenta si creativitatea copiilor cat putem de mult dar sa le oferim si informatia de care au nevoie pentru a se descurca in societatea in care traim.

De ce apare un comportament problema?

A. Copilul obtine stimuli sociali sau materiali pozitivi (intaritor pozitiv)

Este sustinut pozitiv (prin comportamentul problema) de alte persoane care se apropie de el, ii vorbesc, il ating, il blocheaza, il consoleaza, il cearta (cearta poate fi un stimul pozitiv pentru un copil care este ignorat mult timp).

Exemple:

Copilul incepe sa planga sau sa tipe atunci cand vrea atentie si mama vine si il ia in brate; va invata ca atunci cand vrea sa fie luat in brate trebuie sa tipe sau sa planga

Copilul vrea ciocolata iar mama ii spune ca nu mai primeste pentru ca deja a mancat una iar el incepe sa tipe, in cele din urma mama cedeaza si ii mai da inca una; va invata ca poate sa-i manipuleze pe cei din jur pentru a obtine ce vrea.

Prin acest tip de comportament copilul cauta sa obtina atentia sau ceva ce isi doreste. Daca astfel de comportamente vor fi ignorate ele vor disparea prin extinctie pentru ca nu a existat nimic care sa le intareasca

B. Copilul reuseste sa evite o situatie perceputa ca aversiva (intaritor negativ)

Comportamentul problema este incurajat negativ in masura in care o situatie neplacuta inceteaza sau se reduce. Copilul poate trai sentimente de neliniste, frica, plictiseala, frustrare, oboseala, sentiment de incapacitate; adoptand comportamentul problema, astfel de trairi se reduc sau dispar cu totul, deoarece cel care exercita o presiune asupra subiectului isi schimba orientarea si reduce fluxul sau de stimulari care produc discomfort copilului. Sa ne gandim de exemplu la un copil care se afla la gradinita si este solicitat de educatoare sa raspunda in mod repetat la fel ca si ceilalti copii – copilul adopta comportamentul de a se musca de maini; ca si consecinta educatoarea nu il mai solicita pentru a evita comportamentul neplacut. Prin reactia educatoarei comportamentul problema va fi intarit iar copilul va invata sa-l foloseasca pentru a evita situatiile in care este solicitat sa raspunda.

In aceste doua functii ale comportamentului problema, efectul produs este extern, este ceva ce se produce in mediu si in relatiile cu ceilalti.

C. Efectul obtinut este de natura interna, efect stimulatoriu senzorial.

Copilul emite comportamente care ii produc in mod automat senzatii placute de tip kinestezic (leganat, invartit), tactil (frecarea degetelor unele de celelalte, lovirea palmelor de corp), olfactiv (mirositul diferitelor obiecte), auditiv (fosnitul unei hartii), gustativ (bagatul obiectelor in gura).

Este mai usor de intervenit asupra primelor doua pentru ca acestea sunt intarite de consecintele externe pe care le primeste copilul; daca ii oferim alta consecinta comportamentul va disparea prin extinctie si este mult mai usor sa-l inlocuim cu un comportament adaptativ; in schimb este foarte greu de intervenit asupra celui de-al treilea tip de comportament problema pentru ca este intarit prin insasi placerea senzoriala pe care o produce.

A fost demonstrat ca daca subiectul se gaseste intr-o situatie de inactivitate, fara implicare directa, cu frecvente scazute de input senzorial, creste mult probabilitatea de emitere a unor comportamente-problema autostimulante, care in acest caz ar avea o functie homeostatica, si anume de autoreglare a fluxului de stimuli la intrarea in Sistemul Nervos Central. Dar comportamentul-problema poate servi si la reducerea unui flux prea puternic de input. De exemplu sa ne gandim la un copil autist aflat in grupuri numeroase de persoane care vorbesc cu voce tare si tipa, pe un fond muzical.

Copiii cu autism reactioneaza uneori neasteptat la corectia comportamentala. Avand in vedere faptul ca trebuie sa se actioneze corect asupra comportamentului problema, atunci cand intervenim trebuie sa avem in minte si urmatoarele lucruri:

- “ Ce vrem sa vedem in schimbul acelui comportament”

Nu trebuie sa ne focalizam exclusiv asupra descresterii unui comportament; trebuie sa ne gandim in acelasi timp ce comportament dezirabil ii poate lua locul si sa-l invatam pe copil noul comportament. De exemplu daca copilul loveste pentru a obtine atentia, este important sa eliminam lovitul si sa-l invatam pe copil moduri adecvate de a atrage atentia. In loc sa loveasca poate sa spuna “uita-te, te rog”, “ajuta-ma” sau sa bata usor pe umar.

Daca nu il invatam cum sa inlocuiasca acel comportament cu unul adecvat copilul poate sa opreasca acel comportament problema si sa dezvolte un nou comportament problema care sa indeplineasca aceasi functie ca si cel initial.

Sa luam putin exemplul de mai sus – daca il oprim din lovit atunci cand vrea atentie dar nu il invatam un mod alternativ de a atrage atentia copilul poate sa inceapa sa tipe pentru a atrage atentia si vom avea un nou comportament problema.

- “Trebuie sa alegem metoda potrivita de interventie pentru fiecare comportament in parte”

Metoda care poate duce la extinctia unui comportament in cazul unui copil in cazul altuia poate sa intareasca comportamentul problema. Cea mai frecventa greseala facuta de parinti si terapeuti este ca uneori recompenseaza neintentionat un comportament problema crezand ca de fapt au pedepsit copilul.

De exmplu: “un copil incepe sa arunce cu jucariile pe jos”, mama vine si il cearta apoi se apuca si strange lucrurile de pe jos. Unele comportamente ca cel de mai sus pot da satisfactie copilului, comportamentul poate fi intarit de reactia mamei (a obtinut atentie, mama s-a suparat dar tot ea a strans lucrurile). Acest tip de comportament nu ar trebui sa ne creeze nici un fel de frustrare, comportamentul copilului poate fi intarit negativ de simpla expresie a fetei pe care o obtine de la ceilalti cand se poarta neadecvat. Modul corect de a actiona este sa asteptam pana comportamentul inceteaza apoi ii spunem cu calm sa stranga lucrurile de pe jos iar daca nu vrea sa-l promptam fizic sa o faca.

Sau: “in timpul lectiilor copilul l-a lovit pe terapeut”, consecinta a fost “time-out” pentru 3 minute (se pune un timer iar copilul este asezat intr-un “loc de pedeapsa” timp in care nimeni nu se uita si nu vorbeste cu el”). Acest tip de pedeapsa poate fi potrivit daca comportamentul problema apare in timpul unei activitati placute pentru copil, dar daca este folosita in timp ce copilul era la lectii pentru el va deveni un intaritor negativ pentru ca folosindu-se de comportamentul problema va scapa pentru cateva minute de la lectii.

- “ Ignorarea”

Daca nu este periculos pentru el insusi sau pentru cei din jur, este bine se ne prefacem ca acel comportament nu exista. Copilul cu autism dezvolta de multe ori comportamente nepotrivite pentru a atrage atentia. In loc sa-i oferim atentie si sa-i intarim comportamentul problema ignoram pur si simplu comportamentul si asteptam sa apara un comportament mai potrivit pentru ai acorda aceea atentie, dar in momentul in care apare un comportament bun trebuie sa fim entuziasti si sa il laudam pentru lucrul bun pe care il face. In felul acesta copilul invata ca primeste atentie doar pentru comportamentele adecvate.

- “ Trebuie sa fim atenti la propriul comportament; copiii invata prin imitatie”

Este foarte important modul in care ne comportam cu copii nostri, cu atat mai mult daca avem un copil cu autism caruia ii este si asa foarte greu sa discrimineze ce comportamente sunt acceptate si care nu. Sa ne imaginam un parinte care isi loveste copilul spunand “nu este frumos sa lovesti!” sau unul care tipa “nu mai tipaaa!”. Este de neinteles pentru un copil “de ce nu am voie sa tip daca mama tipa la mine?!” sau “de ce eu nu am voie sa lovesc dar tata ma loveste?!”. Atunci cand sunt frustrati sau suparati ei vor actiona si se vor comporta la fel cum au vazut ca se poarta ceilalti membri ai familiei.

Terapia ABA

In orice tip de terapie progresele difera de la un client la altul, factorul principal care duce la progres este potentialul fiecarui individ in parte.

In ceea ce priveste terapia ABA rezultatele vor fi cu totul diferite in cazul unui copil care incepe terapia la 2,5 ani si altele vor fi progresele unui copil care incepe terapia la 4 ani, 4,5 ani sau chiar 5.

Un alt aspect foarte important este severitatea autismului si daca mai sunt prezente si alte afectiuni associate.

Modul in care se dezvolta un copil cu autism este similara dezvolatarii oricarui copil. Insa un copil cu autism se dezvolta in mod inegal in diferite arii: social, cognitiv, limbaj, motor.
De exemplu, poate fi dezvoltat normal din punct de vedere motor insa dezvoltarea limbajului sa fie mult in urma celorlalti copii de varsta lui. Sau, in cazul copiilor cu autism inalt functional limbajul sa se dezvolte aproximativ normal insa abilitatile sociale sa fie lacunare.

Socializarea si comunicarea au cel mai mult de suferit in cazul copiilor cu autism.

Un copil cu autism care nu are retard mintal va invata cu succes materialul care se refera la cunostinte academice, dar va vorbi in continuare intr-un mod specific si va avea in continuare dificulati in ceea ce priveste relationarea si intelegerea emotiilor celorlalti

Se poate sa invete sa urmeze anumite reguli in ceea ce priveste interactiunea sociala insa o va face intr-un mod superficial si ii va lipsi spontaneitatea in relatiile cu ceilalti.

Un copil cu autism care are si retard mintal va invata mai greu, va avea un limbaj limitat, si va fi mai putin constient de lumea in care traieste.

Indiferent din care categorie face parte trebuie sa avem grija sa-i oferim oportunitatea de a invata cat mai mult posibil si de a face progrese atat cat ii permit abilitatile. Cu cat il vom provoca mai mult si ii vom oferi oportunitati de a invata din mediu cu atat vom avea succese mai mari in ceea ce priveste progresul.

Trebuie sa ne folosim de fiecare situatie care apare pentru a-l invata ceva. Va fi nevoie de multe repetitii dar orice copil cu autism poate invata in timp si nimic din ceea ce facem nu va fi inutil.

Ceea ce trebuie avut in vedere atunci cand se incepe un program de tarapie este ca progresele nu vor aparea dintr-o data. Este nevoie de multa munca, rabdare, implicare. Procesul terapeutic este de durata si este foarte important sa fim atenti la orice progres, fie el cat de mic pentru a prinde incredere si a continua drumul care uneori poate fi destul de lung.

Primul pas, inainte de a se incepe terapia propriu zisa este evaluarea minutioasa a abilitatilor copilului, a comportamentelor neadecvate.
Fie ca este vorba despre un copil cu autism, cu deficienta mentala sau cu oricare alta tulburare de dezvoltare se vor putea observa doua aspecte importante:
- lipsa anumitor abilitatii adecvate varstei ( se urmaresc ariile SOCIAL, COGNITIV, LIMBAJ, MOTOR, AUTOSERVIRE);
- comportamente neadecvate ( tipete, plans, stereotipii, fixatii, lovituri, muscat etc.)
Metoda ABA este un studiu terapeutic al comportamentului, manifestat in moduri diferite la copii cu autism si alte disfunctiuni asemanatoare. In functie de abilitatile care trebuie predate si de comportamentele care trebuie modelate se va intocmi un program individualizat pentru fiecare copil in parte.

Contrar anumitor opinii terapia ABA nu este rigita si nu se aplica in acelasi mod la toti copiii. Exista reguli, insa regulile sunt facute pentru a ne putea ghida. Fiecare copil este diferit si reactioneaza in modul lui specific la programele de terapie. Terapia este flexibila si se ghideaza dupa nevoile copilului. Exista programe standard ca in orice alt tip de terapie insa depinde de abilitatile fiecarui psiholog in parte de a le adapta nevoilor copilului. Trebuie sa avem grija sa nu il suprasolicitam dar nici sa nu-i subestimam capacitatile; in ambele cazuri copilul va ajunge sa refuze terapia si sa nu mai fie cooperant. Asa ca ne revine datoria de a urmari copilul cu foarte mare atentie, de a empatiza cu el si de a-l simti. Principiul de la care ar trebui sa porneasca terapia este AJUTA-M A SA FAC SINGUR SI NU UITA SA MA RESPECTI.

De-a lungul timpului am observat de multe ori cum parinti si terapeuti uita uneori ca au in fata un COPIL care nu intelege principiul TREBUIE SA FACI CA ASA VREAU EU. Indiferent ca este autist sau nu copilul trebuie sa inteleaga de ce vrem sa faca anumite lucruri pentru noi si trebuie respectat. NU avem voie sa-i cerem lucruri doar de dragul de a-i cere ceva – in timp va refuza sa ne mai raspunda. In terapie trebuie sa fim cat mai spontani, creativi, sensibili la nevoile copilului, sa-i vorbim pe un ton cat mai normal (nu este nevoie sa folosim un limbaj artificial si rigid ci doar FERM, SCURT SI LA OBIECT). Programele de terapie trebuie sa decurga intr-un mod cat mai natural si cat mai putin artificializat; daca copilul invata din context este minunat, nu trebuie sa mai facem un sitting special pentru a-i preda abilitatea respectiva.

Trebuie sa avem mare grija in a nu artificializa si rigidiza terapia astfel incat copilul sa perceapa lumea intr-un mod distorsionat. Copiii cu autism pornesc in viata cu un mod de a percepe lumea diferit de a-l nostru asa ca ne revine datoria de a le arata cat mai corect realitatea. Sa nu uitam ca ceea ce fac ei in camera de lectii este doar o pregatire pentru lumea reala nu si realitatea. Este un fel de “laborator” care ii pregateste pentru ce se afla “dincolo”.

Cat dureaza un program de terapie ABA?

La inceputul programului nimeni nu poate raspunde la aceasta intrebare, nici macar la mijlocul programului nu se poate stii unde este finalul. In functie de abilitatile dobandite de copil pe masura ce se deruleaza programul se poate da un prognostic, dar cu certitudine nimeni nu stie cand se incheie un program de terapie.

Uneori  copilul incepe tarziu un program de terapie sau abilitatile lui  sunt la un nivel foarte scazut si atunci copil are nevoie de terapie pe termen nelimitat, uneori pentru toata viata. Cand copilul nu reuseste sa dezvolte la un nivel acceptabil abilitati de comunicare (nu vorbeste sau nu comunica prin alte forme), de autoservire (nu mananca singur si/sau nu se descurca cu toaleta, nu se imbraca / dezbraca singur etc), cognitive (nu imita, nu potriveste obiecte, imagini, nu identifica / recunoaste culori, forme, cifre, litere ), motorii, sociale care sa ii permita sa se descurce in familie si in societate, el va avea nevoie de un insotitor permanent.

Cand copilul are autism inalt functional sau sindrom Asperger chiar daca intra in programul de terapie mai tarziu, spre 5, 6 ani,  pana la intrarea in scoala (la 7 sau 8 ani) el poate recupera intarzierile in dezvoltare si se poate integra, fara insotitor, in scoala de masa. Un program de terapie bine facut, stimulator pentru copil il poate ajuta sa faca fata cerintelor specifice varstei, desi el va avea nevoie de consiliere in anumite etape ale vietii (la pubertate si in adolescenta).

Din fericire, si la noi tot mai multi copiii sunt diagnosticati devreme si incep terapia in jurul varstei de 2 ani. Si daca autismul nu este insotit de alte afectiuni, un program de terapie se poate incheia cu succes dupa 2, 3 ani. Cu cat mai mic este copilul cand incepe, cu atat mai mica este intarzierea in dezvoltare si cu atat mai usor se pot rezolva o parte dintre problemele de comportament si autostimularile. Copilul este mai usor invatat sa raspunda la nume, sa faca contact vizual, sa comunice si sa vorbeasca, sa-si ocupe timpul liber intr-un mod functional, sa ii imite pe cei din jur. Desi gradinita de obicei se parcurge cu insotitor, cel putin la inceput, copilul poate deveni independent si poate sa o termine facand fata cerintelor fara sa mai fie asistat.

In concluzie, un program de terapie ABA este un program de terapie pe termen lung, care poate sa dureze un an, sau 2, sau 3, sau 4, sau toata viata. Exista copii care invata foarte usor si se acomodeaza foarte bine programului – programul incheindu-se dupa un an sau doi,  dar exista si copiii carora aceasta terapie nu li se potriveste sau care au tulburari asociate care impiedica invatarea si atunci programul dureaza mai mult si are rezultate mai slabe. Autismul nu se vindeca, dar se pot recupera intarziereile in dezvoltare si se pot rezolva multe din problemele copilului intr-un program devreme inceput si corect aplicat.
- Nu toti copiii ajung sa vorbeasca, dar pot sa-si insuseasca un sistem de comunicare (cu ajutorul imaginilor sau semnelor) cu care sa-si faca cunoscute nevoile, dorintele, sentimentele, sa impartaseasca bucurii, necazuri…
- Nu toti copiii ajung sa-si dezvolte abilitati normale de joc si socializare, dar pot sa-si rezolve in terapie unele probleme de comportament, autostimularile, stereotipiile, agresivitatea, astfel incat sa fie acceptati in societate.
- Nu toti copiii vor merge la gradinita si scoala neinsotiti, dar se accepta din ce in ce in ce mai mult copiii in scoli si gradinite asistati.

Dar sunt, si vor fi din ce in mai multi copiii care vor ajunge independenti dupa un an sau doi de terapie, care vor merge firesc la scoala si vor face fata solicitarilor mediului in care traiesc intr-un mod cat mai apropiat de cel normal.

Psiholog Daniela Martinescu

ABA, legal, in Romania?

ABA nu exista legal in Romania! Aceasta este vestea proasta.
Exista insa si o veste buna… Sunt foarte multi cei care lucreaza cu copiii cu autism, care, desi n-au o certificare legala, alcatuiesc programe de recuperare si terapie si le aplica cu rezultatele cele mai frumoase.
ABA la noi s-a invatat prin experienta si nu prin diploma, din fericire. Iar cei care acum lucreaza si creeaza programe nu au o diploma, dar au o experienta foarte valoroasa!
Exista o vorba care circula in psihologie: “Mai bine un psiholog bun fara o mie de teste decat o mie de teste fara un psiholog bun.”
Cam asa sta situatia si cu ABA la noi: avem psihologi fara diploma in ABA si nu diplome ABA ale psihologilor care nu stiu cum se face.Se intretine din mai multe parti ideea ca ABA este intangibila si ca oricat de bun ai fi, nu reprezinti nimic pentru ca nu ai diploma! Iar lucrul acesta are consecinte!La inceput, acum 4 ani, nimeni nu stia nimic despre ABA si toti cei care patrundeau in domeniu erau fascinati de tehnicile de lucru si de rezultate. Si ABA a capatat foarte multi adepti! Care incet, incet au fost total descurajati in legatura cu ABA si situatia lor practicand aceasta terapie nerecunoscuta legal. Chiar daca ei erau studenti, psihologi cu experienta, logopezi, profesori psihopedagogi, in situatia lor de “tutore ABA” isi pierdeau statutul si valoarea, pentru ca… nu aveau diploma si specializare ABA. Desi toti acestia au dorit sa invete sa lucreze in sistemul ABA pentru a-i ajuta si a-i intelege mai bine pe copii, acum incep sa se retraga.
Am intalnit destul de mult situatii ca:
- Un psiholog care s-a orientat spre aceasta terapie sa nu mai fie recunoscut ca psiholog, ci doar ca “tutore ABA”, iar parintele desi cand l-a cunoscut i-a batut la usa cabinetului si i-a cerut ajutorul, acum ii spune ca vrea sa mearga la un “psiholog adevarat” pentru a-i face o evaluare copilului.
- O echipa contacteaza un logoped specialist, pe care il integreaza; logopedul devine “tutore” iar ulterior copilul este dus la logoped pentru rezolvarea problemelor de limbaj.
- O familie cu doi copii, unul cu autism, celalat fara vreo problema isi negociaza educatia copiilor lor. Profesorului de engleza al copilului fara probleme ii ofera 50 de roni pentru sedinta de 2 ore, iar psihologului “tutore” ii ofera 35 de roni pentru 4 ore de terapie.
si altele…

Care sunt consecintele? Studentii nu prea mai vor sa auda de ABA si de copiii autism pentru ca, au auzit ca fara diploma nu au nici un cuvant de spus in fata nimanui.
Psihologii prefera sa se intoarca in cabinetele lor decat sa mai dea tuturor explicatii “de ce lucreaza o terapie nerecunoscuta”.
Cine porneste acum la drum si vrea sa puna bazele unei echipe are mult de cautat pana sa-si gaseasca “tutorii” cu care sa inceapa, chiar si in Bucuresti.

La inceput toata lumea era nemultumita ca nu exista oameni care sa lucreze.
Apoi au inceput sa se ridice vocile care au spus ca ABA este practicata doar de profitori.
Acum “profitorii” se retrag iar copiii cu cine vor mai lucra????

Dupa 4 ani de facultate si 2 de master, n-asi putea spune ca stim prea mult de ABA de pe bancile Universitatii, dar acesti 4 ani de teorie plus vreo 4 ani de ABA (ai celor care au inceput primii) cred ca ne dau dreptul sa nu mai asteptam dupa diplome, si sa lucram. Copiii au nevoie de oameni cu experienta si nu de diplome! Avem diplome recunoscute de statul roman, de facultate si de master. Si pe la noi… dupa cum se poarta autoritatile astea sunt cele mai importante!
Psilologia si psihopedagogia speciala contin modalitati diverse de interventie, care se concretizeaza in programe de recuperare si terapie ce se pot realiza prin forme diferite.
Recuperarea, asa cum am invatat-o noi in scoala, urmareste sa valorifice la maxim disponibilitatile copilului cu deficiente, ceea ce urmareste orice psiholog sau psihopedagog cu diploma, care lucreaza ABA fara a avea “diploma” de ABA.

Psiholog Daniela Martinescu

Terapia copilului cu autism. Primul pas

I. Imediat dupa aflarea diagnosticului, pentru a reusi sa ajutati cat mai eficient copilul este recomandat sa cititi despre aceasta afectiune. Este foarte importnt sa intelegeti tulburarile ce se petrec in sfera socializarii, a comunicarii si limbajului, autoservirii, somnului si alimentatiei, jocului, in sfera cognitiva, motrica etc.

Este foarte important pentru copil ca dvs sa intelegeti cu ce se confrunta el si faptul ca are nevoie de ajutor pentru a depasi aceste dificultati, sa intelegeti faptul ca problemele nu vor disparea de la sine si ca acum este momentul cel mai potrivit sa incepeti un program de terapie. Informatii utile in limba romana gasiti pe site-urile parintilor:
autism.ro, autismromania.ro iar carti utile gasiti aici: carti-autism.

II. Este deosebit de util sa aveti filmulete cu copilul in momentele in care desfasurati activitati comune cum ar fi: spalatul, masa, jocul, comunicarea si limbajul. Inregistrati-va copilul cand are comportamente pozitive dar si cand are comportamente de protest ori alt tip de comportamente nedorite.

Inregistrarile va ajuta din mai multe puncte de vedere:
1. copiii sunt minunati cand sunt mici si filmuletele pot deveni foarte dragi familiei prin simpla prezenta a copilului in ele
2. vizionandu-le dupa un timp puteti remarca intr-un mod obiectiv schimbarile intervenite in comportamentul si evolutia copilului. Nici o mie de cuvinte nu fac cat 30 de minute de inregistrari. Fara aceste inregistrari se pot uita lucruri esentiale ale evolutiei copilului.
3. inregistrarile pot sa ajute atunci cand faceti campanie de strangere de fonduri pentru a sustine financiar terapia copilului
4. inregistrarea terapiei este necesara pentru feed-back-ul terapeutilor, pentru trainingul noilor terapeuti cand este cazul, pentru studierea unor probleme care nu se vad „din interior”.

III. Discutiile si intalnirile cu alte familii aflate in aceeasi situatie sunt extrem de importante. Foarte usor o famile se poate izola de restul lumii si se poate epuiza cautand solutii pentru situatia lor. Internetul este o sursa foarte importanta de informatii despre familii care au trecut de faza de inceput si va pot ajuta sa intelegeti mai bine aceasta situatie, sa gasiti materiale, terapeuti, suportul de care aveti nevoie pentru a va descurca cu noua situatie in care va aflati.

IV. Gasirea terapeutilor si a coordonatorului pentru terapia copilului dvs este urmatorul pasr. Un coordonator din strainatate poate fi contactat pe site-urile institutelor Lovaas din Europa si din SUA. Cautati institutele Lovaas sau ABA din tara care va intereseaza. Site-ul www.lovaas.com poate fi un punct din care sa porniti cautarea. Un coordonator venit din strainatate special pentru copilul dvs poate costa intre 20.000 si 25.000 de dolari/euro pe an pentru coordonare, worshop-uri tinute o data la 3 luni, convorbiri telefonice etc, iar la toate acestea se vor adauga costurile pentru materialele terapiei si plata terapeutilor care lucreaza copilul. Pentru plata terapeutilor care lucreaza cu copilul trebuie sa aveti intre 40 si 80 ron pe zi pentru 4 ore de terapie pe zi. Lucrand 5 zile pe saptamana, cate 4 ore, costul poate intre 800 si 1600 ron pe luna.

Un coordonator din Romania, licentiat in psihologie, cu master finalizat dar neacreditat ABA, va poate pune la dispozitie o experienta de aprox. 4 ani in terapia ABA, si va poate costa 2.000 de euro/dolari pe an, la care se adauga plata terapeutilor care lucreaza cu copilul si costul materialelor. Cu cat experienta coordonatorului este mai vasta si numarul de copii cu care acesta a lucrat este mai mare, cu atat ei se apropie mai mult de nivelul supervizorilor de la care acestia au invatat si s-au specializat. Iar coordonatorii din Romania inca mai au nevoie sa demonstreze ca sunt buni, lucru care ii face sa-si faca meseria serios, in beneficiul copiilor.

V. Materialele de care are nevoie un copil care incepe ABA sunt oarecum diferite de jucariile „clasice” intalnite in camera copilului inainte de terapie. Copilul si terapeutul au nevoie de o masuta adecvata varstei copilului, si de 2 scaune aprox. la fel ca design si potrivita varstei copilului astfel incat el sa stea cu picioarele drepte sub masa, si sa atinga podeaua cu talpile.

Copilul are nevoie de incastre din lemn, puzzle cu numar mic de piese (2,4,6,9 etc ) dar la dimensiune mare. Va avea nevoie de imagini ale obiectelor uzuale, persoanelor din jur, actiunilor si emotiilor, pentru a intelege diferite notiuni si rationamente: cauzalitate, asocieri, potrivire, antonime, etc.

Are nevoie de animale din material plastic, bile pentru insirat, inele de pus pe stativ, marionete, confetti si fluiere pentru suflat, plastilina pentru modelat, sortere pentru a potrivi cuburi in orificiile potrivite etc. Pentru imitare cu obiecte, jocuri si potrivire, la inceput este nevoie sa aveti cate doua obiecte identice: cani, masinute, papusi, perii, telefoane, etc. Jucarii potrivite si recomandate gasiti si la Casa Retro si www.boribon.ro

Psiholog Daniela Martinescu