CAST – Testul de diagnosticare a Sindromului Asperger in copilarie (The Childhood Asperger Syndrome Test)

Testul a fost dezvoltat de o echipa de cercetatori de la Universitatea Cambridge, UK.

Raspunsurile notate mai jos sunt specifice pentru un copil cu Sindromul Asperger.

1. Intra usor in jocul celorlalti copii? NU

2. Initiaza o conversatie cu membrii familiei? NU

3. La varsta de 2 ani incepuse sa vorbeasca?

4. Ii place sa faca sport? NU

5. Este important pentru el/ea sa fie acceptat/a de ceilalti copii? NU

6. Observa detalii care celorlalti le scapa? DA

7. Intelege limbajul formal: glume, metafore, aluzii etc.? NU

8. La varsta de 3 avea dezvoltat jocul simbolic (se prefacea ca este supererou, se juca cu papusile etc.)? NU

9. Ii place sa faca mereu aceleasi lucruri in aceeasi ordine, in mod repetitiv? DA

10. Poate sa-si mentina atentia intr-o conversatie? NU

11. I se pare usor sa interactioneze cu ceilalti copii? NU

12. Stie sa citeasca conform varstei? PESTE MEDIA DE VARSTA

13. Are aceleasi interese ca si ceilalti copii de varsta lui/ei? NU

14. Are pasiuni care ii iau atat de mult timp incat abia mai apuca sa faca altceva? DA

15. Are priteni, mai degraba decat simple cunostinte? NU

16. Va aduce frecvent lucruri si pare interesat sa vi le arate? NU

17. Ii place sa faca lucruri amuzante, sau se fie amuzat de ceea ce fac ceilalti? NU

18. Are dificultate in a intelege regulile comportamentului politicos? DA

19. Pare a avea o memorie neobisnuita a detaliilor? DA

20. Ritmul vocii este neobisnuit (monoton, ascutit, fara intonatie)? DA

21. Sunt oamenii importanti pentru el? NU

22. Are dificultati in a se imbraca singur? DA

23. Stie cand sa vorbeasca si cand sa-si astepte randul intr-o conversatie? NU

24. Jocul simbolic este dezvoltat; se implica in jocuri de rol cu ceilalti copii? NU

25. Face/spune frecvent lucruri care sunt neadecvate/ nepotrivite din punct de vedere social? DA

26. Poate numara pana la 50 fara a sari peste numere?

27. Are contact vizual normal? NU

28. Prezinta miscari neobisnuite sau repetitive? DA

29. Comportamentul social este centrat pe sine (nu accepta opiniile celorlalti)? DA

30. Spune TU atunci cand de fapt vrea sa spuna EU? DA

31. Prefera activitatile imaginative ca jocul de rol, a spune o poveste mai degraba decat cele cu numere sau activitati repetitive?

32. Vorbeste uneori fara a se face inteles iar cel care il asculta nu il poate urmarii?

33. Poate sa mearga pe bicicleta? NU

34. Incearca sa-si impuna o rutina personala sau asupra celorlalti incat acest aspect devine o problema? DA

35. Ii pasa cum este vazut de ceilalti copii? NU

36. Atunci cand poarta o conversatie incearca sa deturneze subiectul conversatiei asupra intereselor proprii si nu reuseste sa asculte ceea ce spun ceilalti? DA

37. Foloseste fraze ciudate sau neobisnuite? DA

Sectiunea nevoi speciale:

38. Educatorii/ medicii si-au exprimat ingrijorarea asupra dezvoltarii copilului? Daca da specificati …………………

39. A fost diagnosticat cu una din urmatoarele:

- intarziere in dezvoltarea limbajului;

- ADHD;

- dificultati de vaz sau de auz;

- tulburari de spectru autist;

- dizabilitate fizica;

- altele (specificati).

TEORIA MINTII (THEORY OF MIND)

Termenul psihologic de teria mintii se refera la capacitatea de a recunoaste si intelege gandurile, credintele /conceptiile , dorintele si intentiile celorlalti oameni cu scopul de a da sens comportamentului lor si de a prezice ce vor face in continuare. Un termen sinonim pentru teoria mintii ar fi empatia.

Copilul sau adultul cu Sindromul Asperger sau Autism inalt functional nu recunoaste si nu intelege intentiile si sentimentele altor persoane.

Intr-un studiu facut de Ami Klin (2000), folosind “Social Attribution Task” (SAT) s-a descoperit ca exista diferente semnificative in interpretarea intentiilor celorlalti , intre persoanele cu S.A. si persoane de aceasi varsta fara nici un diagnostic.

Ne putem dea seama ce ar putea simtii sau gandi o persoana citindu-i expresiile fetei, in special regiunea din jurul ochilor.

Pesoanele cu aceste tulburari au dificultati in stabilirea contactului vizual , evita privirea celorlalti cand se afla intr-o discutie, iar observarea mimicii fetei celuilalt le scapa: in consecinta nu pot observa care sunt intentiile celorlalti. Insa chiar si atunci cand observa expresia fetei celuilalt au probleme de interpretare a mimicii faciale.

Unul dintre aspectele importante ale terapiei este ca terapeutul sa descopere care sunt gandurile interioare ale clientului.

Intelegerea , explorarea si exteriorizarea gandurilor proprii si ale celorlalti este o problema pentru persoanele cu aceste tulburari.

Introspectia este greu de realizat pentru acest tip de clienti.

In incercarea de a explica acest lucru se foloseste termenul de “Teoria mintii”. Acest termen a fost prima data folosit in psihologia cognitiva.

Psihoterapeutul trebuie sa se foloseasca de anumite tehnici pentru a dezvolta capacitatea de insight a clientului; a intelege sentimentele si intentiile celorlalti , precum si cele proprii; a-si dezvolta vocabularul personal pentru a-si putea descrie emotiile si gandurile.

Un alt aspect care trebuie avut in vedere atunci cand lucram cu o persoana cu S.A. sau cu Autism este ca are tendinta de a interpreta literalmente ceea ce i se spune , nu intelege metaforele, glumele, aluziile. Deasemenea nu inteleg ca mesajul transmis poate fi interpretat diferit in functie de tonul vocii si prozodie.

Suntem capabili sa intelegem incongruenta dintre expresia fetei , tonul vocii si context si sa realizam cand cineva este sarcastic; persoanele cu S.A. nu pot face acest lucru.

Cand se angajeaza intr-o conversatie, persoana cu una dintre cele doua tulburari are tendinta sa vorbeasca numai despre sine, despre propriiile interese si pasiuni. Acest lucru ii poate plictisi sau deranja pe cei din jur, iar persoana cu S.A. este incapabila in a citi pe fata celorlalti indiciile subtile care arata cum se simt. Copilul cu S.A. pare ca nu respecta regulile sociale si nu raspunde la semnalele de alarma ca trebuie sa inceteze conversatia. Daca partenerul de conversatie nu stie ca aceasta este o problema a persoanelor cu S.A. il poate percepe ca fiind lipsit de respect sau obraznic. Trebuie sa stim ca pesoana cu S.A nu are intentii rautacioase , de obicei nici nu este constienta ca a ofensat pe cineva.

Persoanele cu S.A. sau cu Autism au un entuziasm remarcabil in ceea ce priveste propriile interese si nu isi dau seama ca cei din jur nu impartasesc entuziasmul lor.

Datorita faptului ca au tendinta de a nu-i privii pe ceilalti atunci cand vorbesc, nu isi dau seama cand ceilalti sunt plictisiti sau cand au ales un subiect nepotrivit pentru conversatie.

Insa, aceste subiecte sau activitati care sunt interesante pentru ceilalti pot fi plictisitoare pentru o persoana cu una dintre tulburarile amintite.

O alta caracteristica importanta a acestor tip de clienti este ca sunt mereu sinceri, nu stiu sa minta. Daca au facut ceva nepermis , iar apoi sunt intrebati vor recunoaste nonsalant fapta.

Pot chiar sa-i jigneasca pe ceilalti datorita sinceritatii lor. De exemplu pot spune cuiva ca este gras si care nevoie de o cura de slabire fara nici cea mai ica idee ca persoana respectiva se va simti ofensata. Din punctual de vedere al persoanei cu S.A. , celalalt ar trebui sa fie recunoscator ca i s-a spus adevarul; nu se pot pune in locul celuilalt pentru a-si da seama cum se simte.

Adultii cu S.A. sunt onesti, au un simt puternic al justitiei/dreptatii si a respectarii regulilor. Cred cu tarie in principiile morale si etice.

Acestea sunt calitati admirabile , dar le pot cauza probleme atunci cand cei din jur nu le apreciaza; pot duce la deziluzii si depresie.

O alta problema este ca persoanei cu S.A. ii este dificil sa distinga intre o fapta accidentala si una intentionata.

Terapia cognitiv comportamentala (TCC) aplicata persoanelor cu Sindromul Asperger si Autism inalt functional

Terapia cognitiv comportamentala aplicata persoanelor cu sindromul Asperger sufera modificari datorita faptului ca acesti subiecti au un profil cognitiv diferit de cel al persoanelor care se incadreaza in “normal”.

Educatia afectiva

Daca luam in considerare datele relevate de teoria mintii si faptul ca este evident ca subiectii cu sindromul Asperger au probleme in ceea ce priveste empatia, atunci educatia afectiva este o componenta esentiala a terapiei cognitiv comportamentala. Scopul acestei parti a terapiei este de a informa clientul de ce avem emotii, cum ne folosim de ele si cum le folosim in mod gresit si de al invata sa-si exprime aceste emotii. Un principiu important este sa se exploreze aceste emotii una cate una. Este indicat sa se inceapa cu emotii pozitive cum ar fi placerea sau fericirea.

Primul pas este sa invatam subiectul care este expresia fetei pentru fiecare emotie in parte. Acest lucru se poate face folosind poze care exprima diferite emotii. Insa descrierea emotiilor trebuie extinsa de la expresia fetei si la tonul vocii, limbajul trupului si contextual in care se afla o persoana atunci cand traieste emotia respectiva.

Un alt pas ar fi sa invatam subiectul sa faca asocieri intre o emotie si o situatie care ar putea provoca emotia respectiva.

Persoanele cu sindromul Asperger au probleme in a intelege ca ceea ce le face placere lor s-ar putea sa nu le faca placere si celorlalti. Acesta este un alt aspect asupra caruia trebuie sa se lucreze. Insa trebuie sa facem totul cu rabdare si sa o luam treptat; mai intai subiectul trebuie sa se inteleaga pe sine si propriile emotii inainte de a le intelege pe ale celorlalti.

Pasii de urmat pentru invatarea emotiilor:

>indicarea emotiilor pe poze;

>prefa-te ca esti trist, fericit etc.;

>cand te simti trist, fericit etc.;

>ii povestim o situatie apoi intrebam “Cum crezi ca m-am simtit”;

>povesteste-mi o situatie in care te-ai simtit trist, fericit etc..

Distorsionarile cognitive

Persoanele cu sindromul Asperger sau Autism inalt functional au distorsionari cognitive si credinta false, ele pot face prezumtii false si pot interpreta gresit intentiile celorlalti. Au tendinta de a interpreta literalmente ceea ce li se spune ( nu inteleg limbajul formal) si pot duce la extrema un comentariu scos din context.

Cu totii avem sau dezvoltam distorsionarii cognitive in functie de experientele prin care trecem insa persoanele cu Asperger sunt mai putin capabile sa vada lucrurile in perspectiva, sa caute clarificari sau explicatii alternative ale comportamentului celorlalti

Un exercitiu foarte bun pentru a clarifica interpretarea eronata a intentiilor si sentimentelor celorlalti ar putea fi uamatorul:

Scenarii – Scene cu personaje (ca in revistele pentru copii) cu “bule” deasupra in care scriem conversatii. In functie de problema de intelegere observata la copil alcatuim o sceneta apoi ii punem intrebari referitoare la ce s-a intamplat. Observam cum interpreteaza situatia si il corectam acolo unde greseste.

Intrebari care se pot pune pentru a intelege situatia prezentata:

>“Ce crezi ca a vrut sa spuna?”

>“Cum crezi ca s-a simtit?”

>“A procedat corect?”

Putem lasa si spatii libere in conversatie iar copilul trebuia sa completeze:

- “Ce crezi ca i-ar putea spune?”

Un alt exercitiu care se poate face este:

Reguli sociale – scopul acestui exercitiu este intelegerea modului in care trebuie sa ne purtam in societate, ce este acceptat si ce nu.

Modul de prezentare al situatiei poate fi ca mai sus, prin scenete, dar mai poate fi si o sceneta jucata cu papusi, sau doar o simpla povestire. Ideal este sa se ajunga doar la stadiul in care i se povesteste o situatie si copilul trebuie sa inteleaga.

Dupa ce i se prezinta situatia trebuie sa se urmareasca raspunsul la urmatoarele doua intrebari; se pun aceleasi doua intrebari pentru fiecare regula sociala:

1. Ce a gresit persoana X?
2. Cum ar fi trebui sa se poarte? sau Ce i-ai spune tu sa faca?

Mai tarziu, dupa ce copilul invata cum trebuie sa ne purtam intr-o multitudine de situatii il vom intreba si “De ce nu este bine ce a facut?”

Prin acest tip de exercitiu putem face copilul sa inteleaga ce comportamente nu trebuie sa manifeste in prezenta celorlalti si il putem face sa constientizeze ca sunt neadecvate.

De exemplu ii putem povesti o situatie in care cineva poarta o conversatie si nu se uita la cel cu care vorbeste.

1. Ce a gresit persoana X? – “Nu se uita in ochii celui cu care vorbeste”
2. Cum ar fi trebui sa se poarte? sau Ce i-ai spune tu sa faca? – “Trebuie sa-i privim in ochi pe ceilalti atunci cand le vorbim”

Cu siguranta ca aceste lucruri copilul le-a tot auzit de la membrii familiei insa trebuie sa facem foarte des acest exercitiu si nu doar sa-i repetam ce are de facut ci si sa-l facem sa constientizeze comportamentul lui si al celorlalti.

Un alt lucru pe care il mai putem face este sa-i aratam copilului inregistrari cu momente in care se poarta frumos si nu are comportamente de autostimulare dar si inregistrari cand se poarta ciudat. Putem discuta cu copilul despre ce este bine si ce nu este bine in comportamentul lui.

Teoria mintii:

Este vorba despre abilitatea de a intelege ca o alta persoana are sentimente, placeri,
motivatii etc. diferite de propria persoana;

Pasii acestui program:

1. intelegerea perspectivei vizuale:
   • pune un obiect intr-un loc in care pot sa-l vad;
   • pune un obiect intr-un loc in care putem amandoi sa-l vedem;
   • …in care amandoi sa nu-l putem vedea;
   • …in care tu poti sa-l vezi, iar eu nu pot sa-l vad;
   • …in care eu pot sa-l vad si tu nu poti sa-l vezi;
   • …in care noi sa-l putem vedea, iar papusa sa nu poata sa-l vada;
   • …in care noi nu putem sa-l vedem si papusa poate sa-l vada;
   • …in care eu si papusa putem sa-l vedem, iar tu nu poti sa-l vezi;
   • …in care tu si papusa nu puteti sa-l vedeti, iar eu pot sa-l bad;
   • …in care toti trei il putem vedea;
   • …in care toti trei nu-l ptem vedea.

- posibile prompturi: “Esti sigur?”, “Verifica!”, “Intreaba-ma”, “Tu poti sa-l vezi”, “Il

vezi?”, “Il vede?” etc.

1. 3 obiecte pe masa care se ascund reciproc unul in spatele celulilalt. Ce vad eu/Ce vezi tu?/ce vede X?

2. Pozitie spate in spate. Ce vad eu/Ce vezi tu?

3. O foaie cu doua imagini pe fiecare pagina. Ce vad eu/Ce vezi tu?

4. Pe masa este pusa o imagine, iar una dintre persoane vede imaginea inversa.

5. Terapeutul are ochii inchisi, iar copilu trebuie sa ne conduca la obiectul dorit.

Asperger

     “Persoanele cu sindromul Asperger nu au un mod defectuos de a gandi ci doar diferit. De obicei au o motivatie intrinseca foarte puternica de a aprofunda cunoasterea, adevarul si perfectiunea si au prioritati diferite in atingerea lor fata de ceilalti oameni. Mai exista de asemenea si o perceptie diferita a situatiilor si experientelor senzoriale. De exemplu pentru persoanele cu Asperger poate avea prioritate rezolvarea unei probleme fata de nevoia de recunoatere sociala sau de satisfacere a nevoilor emotionale.

     Persoanele cu Asperger pot percepe erori care pot parea nesemnificative celorlalti, dand atentie mai degraba detaliilor decat viziunii de ansamblu.

    Ca trasaturi de personalitate s-ar putea nota urmatoarele: sunt directi, spun ce au in minte, sunt onesti, au un simt puternic al dreptatii sociale. Cauta frecvent singuratatea si se bucura de momentele de singuratate, sunt prieteni loiali si au simt al umorului special.

    Persoanle cu Asperger pot avea dificultati in managementul emotiilor si expresiilor.

    Copiii si adultii cu Asperger pot avea un nivel ridicat al anxietatii, tristetii sau furiei care poate indica o tulburare afectiva. Pot avea deasemenea probleme in a-si exprima dragostea si afectiunea asa cum se asteapta ceilalti. Din fericire in prezent exista programe de terapie care ajuta cu success in exprimarea si controlul emotiilor.”
(Tony Attwood)

Asperger

     Sindromul Asperger este o tulburare de dezvoltare relativ noua in ceea ce priveste diagnosticarea.

    In 1944, Hans Asperger a descris un grup de copii cu varste cuprinse intre 6 si 11 ani  care in ciuda unei aparente comunicari si aptitudini cognitive tipice aveau probleme semnificative in ceea ce priveste interactiunea sociala.  Aceste probleme mai includeau  interes intens pentru un anumit domeniu, empatie saraca, neindemanare, dificultate in a-si controla volumul vocii atunci cand vorbesc, folosirea de tonuri ciudate ale vocii, probleme in ceea ce priveste adaptarea scolara. Desi termenul de sindrom Asperger a trecut neobservat pana in anul 1980, in present sindromul este inclus in cadrul PDD si este similar cu tulburarea autista.

     In cadrul DSM definitia sindromului Asperger este similara cu cea a tulburarii autiste. Copiii cu sindromul Asperger au probleme considerabile in ceea ce priveste intareactiunea sociala si comunicarea si au comportamente si interese neobisnuite. Totusi,  isi dezvolta limbajul la varsta normala ( desi comunicarea lor este diferita de cea a celorlalti copii de aceeasi varsta) si au QI-ul incadrat in limitele normale. Ca si copiii cu autism cei cu sindromul Asperger au cele trei simptome majore din PDD, dar in modul lo r unic: Probleme de interactiune sociala, Probleme de comunicare, Comportamente stereotipe si repetitive, interese neobisnuite, respuns neobisnuit la mediu.

     Criteriile de diagnostic pentru Tulburarea  Asperger (DSM-IV-TR, 2000):

1. Deteriorare calitativa in interactiunea sociala manifestata prin cel putin doua din urmatoarele:

1. Deteriorare marcata in uzul a multiple comportamente nonverbale cum ar fi privitul in fata, expresia faciala, posturile corporale si gesturile de reglare a interactiunii sociale;
2. Incapacitatea de a stabilii relatii cu egalii corespunzatoare nivelului de dezvoltare;
3. Lipsa cautarii spontane de impartasii satisfactia, interesele sau realizarile cu alti oameni ( de ex., lipsa de a arata, de a adduce, de a specifica altor oameni obiectele de interes)
4. Lipsa de reciprocitate emotionala sau sociala.

 

1. Patternuri stereotipe, repetitive si restranse de comportament, interese si activitati, manifestate prin cel putin unul din urmatorii itemi:

1. Preocupare circumscrisa la unul sau mai multe patternuri restranse si stereotipe de interes, si care este anormala, fie ca intensitate sau centrare;
2. Aderenta inflexibila evidenta de rutine sau ritualuri specifice, nonfunctionale.
3. Manierisme motorii repetitive si stereotype (de ex., fluturatul sau rasucitul mainilor sau degetelor sau miscari complexe ale intregului corp);
4. Preocupare persistenta pentru parti ale obiectelor.

 

1. Perturbarea cauzeaza deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, professional ori in alte domenii importante de functionare.

 

1. Nu exista o intarziere generala semnificativa clinic in limbaj ( de ex., utilizeaza cuvinte isolate catre etatea de 2 ani si fraze comunicative catre etatea de 3 ani)

 

 

1. Nu exista o intarziere semnificativa clinic in dezvoltarea cognitive sau in dezvoltarea aptitudinilor de autoajutorare corespunzatoare etatii, in comportamentul adaptativ (altele dacat in interactiunea sociala) si in curiozitatea pentru ambianta in copilarie.

 

1. Nu sunt satisfacute criteriile pentru o alta tulburare de dezvoltare pervaziva specifica sau pentru schizofrenie.

 

     DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

     Tulburarea Asperger trebuie distinsa de alte tulburari de dezvoltare pervaziva, toate acestea fiind caracterizate prin probleme de interactiune sociala.

     Tulburarea Asperger difera de tulburarea autista . In tulburarea autista exista anomalii semnificative in domeniul interactiunii sociale, limbajului si jocului, pe cand in tulburarea Asperger aptitudinile lingvistice si cognitive precoce nu sunt intarziate in mod semnificativ.  In afara de aceasta, in tulburarea autista, interesele si activitatile, restranse, repetitive si streotipe sunt adesea caracterizate prin prezenta manierismelor motorii, a preocuparii pentru parti ale obiectelor, ritualuri si detresa marcata, pe cand in tulburarea Asperger, acestea sunt observate in primul rand in urmarirea atotcuprinzatoare a intereselor circumscrise incluzand un subiect caruia individul ii dedica foarte mult timp stangand informatii si date. Diferentierea celor doua cazuri poate fi problematica in unele cazuri. In tulburarea autista, patternurile de interactiune sociala tipica sunt marcate de autoizolare sau de abordari sociale marcat rigide, pe cand in tulburarea Asperger pare a exista o motivatie pentru abordarea celorlalti, chiar daca aceasta este facuta intr-o maniera excentrica, unilaterala, prolixa si insensibila.

     Tulburarea Asperger trebuie sa fie deasemena deferentiata de tulburarea Rett, tulburarea dezintegrativa a copilariei, schizofrenia cu debut in copilarie, mutismul selectiv, tulburarea de limbaj expresiv, tulburarea mixta de limbaj expresiv si receptiv.