Terapia cognitiv comportamentala (TCC) aplicata persoanelor cu Sindromul Asperger si Autism inalt functional

Terapia cognitiv comportamentala aplicata persoanelor cu sindromul Asperger sufera modificari datorita faptului ca acesti subiecti au un profil cognitiv diferit de cel al persoanelor care se incadreaza in “normal”.

Educatia afectiva

Daca luam in considerare datele relevate de teoria mintii si faptul ca este evident ca subiectii cu sindromul Asperger au probleme in ceea ce priveste empatia, atunci educatia afectiva este o componenta esentiala a terapiei cognitiv comportamentala. Scopul acestei parti a terapiei este de a informa clientul de ce avem emotii, cum ne folosim de ele si cum le folosim in mod gresit si de al invata sa-si exprime aceste emotii. Un principiu important este sa se exploreze aceste emotii una cate una. Este indicat sa se inceapa cu emotii pozitive cum ar fi placerea sau fericirea.

Primul pas este sa invatam subiectul care este expresia fetei pentru fiecare emotie in parte. Acest lucru se poate face folosind poze care exprima diferite emotii. Insa descrierea emotiilor trebuie extinsa de la expresia fetei si la tonul vocii, limbajul trupului si contextual in care se afla o persoana atunci cand traieste emotia respectiva.

Un alt pas ar fi sa invatam subiectul sa faca asocieri intre o emotie si o situatie care ar putea provoca emotia respectiva.

Persoanele cu sindromul Asperger au probleme in a intelege ca ceea ce le face placere lor s-ar putea sa nu le faca placere si celorlalti. Acesta este un alt aspect asupra caruia trebuie sa se lucreze. Insa trebuie sa facem totul cu rabdare si sa o luam treptat; mai intai subiectul trebuie sa se inteleaga pe sine si propriile emotii inainte de a le intelege pe ale celorlalti.

Pasii de urmat pentru invatarea emotiilor:

>indicarea emotiilor pe poze;

>prefa-te ca esti trist, fericit etc.;

>cand te simti trist, fericit etc.;

>ii povestim o situatie apoi intrebam “Cum crezi ca m-am simtit”;

>povesteste-mi o situatie in care te-ai simtit trist, fericit etc..

Distorsionarile cognitive

Persoanele cu sindromul Asperger sau Autism inalt functional au distorsionari cognitive si credinta false, ele pot face prezumtii false si pot interpreta gresit intentiile celorlalti. Au tendinta de a interpreta literalmente ceea ce li se spune ( nu inteleg limbajul formal) si pot duce la extrema un comentariu scos din context.

Cu totii avem sau dezvoltam distorsionarii cognitive in functie de experientele prin care trecem insa persoanele cu Asperger sunt mai putin capabile sa vada lucrurile in perspectiva, sa caute clarificari sau explicatii alternative ale comportamentului celorlalti

Un exercitiu foarte bun pentru a clarifica interpretarea eronata a intentiilor si sentimentelor celorlalti ar putea fi uamatorul:

ScenariiScene cu personaje (ca in revistele pentru copii) cu “bule” deasupra in care scriem conversatii. In functie de problema de intelegere observata la copil alcatuim o sceneta apoi ii punem intrebari referitoare la ce s-a intamplat. Observam cum interpreteaza situatia si il corectam acolo unde greseste.

Intrebari care se pot pune pentru a intelege situatia prezentata:

>“Ce crezi ca a vrut sa spuna?”

>“Cum crezi ca s-a simtit?”

>“A procedat corect?”

Putem lasa si spatii libere in conversatie iar copilul trebuia sa completeze:

– “Ce crezi ca i-ar putea spune?”

Un alt exercitiu care se poate face este:

Reguli sociale – scopul acestui exercitiu este intelegerea modului in care trebuie sa ne purtam in societate, ce este acceptat si ce nu.

Modul de prezentare al situatiei poate fi ca mai sus, prin scenete, dar mai poate fi si o sceneta jucata cu papusi, sau doar o simpla povestire. Ideal este sa se ajunga doar la stadiul in care i se povesteste o situatie si copilul trebuie sa inteleaga.

Dupa ce i se prezinta situatia trebuie sa se urmareasca raspunsul la urmatoarele doua intrebari; se pun aceleasi doua intrebari pentru fiecare regula sociala:

  1. Ce a gresit persoana X?
  2. Cum ar fi trebui sa se poarte? sau Ce i-ai spune tu sa faca?

Mai tarziu, dupa ce copilul invata cum trebuie sa ne purtam intr-o multitudine de situatii il vom intreba si “De ce nu este bine ce a facut?”

Prin acest tip de exercitiu putem face copilul sa inteleaga ce comportamente nu trebuie sa manifeste in prezenta celorlalti si il putem face sa constientizeze ca sunt neadecvate.

De exemplu ii putem povesti o situatie in care cineva poarta o conversatie si nu se uita la cel cu care vorbeste.

  1. Ce a gresit persoana X? – “Nu se uita in ochii celui cu care vorbeste”
  2. Cum ar fi trebui sa se poarte? sau Ce i-ai spune tu sa faca? – “Trebuie sa-i privim in ochi pe ceilalti atunci cand le vorbim”

Cu siguranta ca aceste lucruri copilul le-a tot auzit de la membrii familiei insa trebuie sa facem foarte des acest exercitiu si nu doar sa-i repetam ce are de facut ci si sa-l facem sa constientizeze comportamentul lui si al celorlalti.

Un alt lucru pe care il mai putem face este sa-i aratam copilului inregistrari cu momente in care se poarta frumos si nu are comportamente de autostimulare dar si inregistrari cand se poarta ciudat. Putem discuta cu copilul despre ce este bine si ce nu este bine in comportamentul lui.

Teoria mintii:

Este vorba despre abilitatea de a intelege ca o alta persoana are sentimente, placeri,
motivatii etc. diferite de propria persoana;

Pasii acestui program:

  1. intelegerea perspectivei vizuale:
    • pune un obiect intr-un loc in care pot sa-l vad;
    • pune un obiect intr-un loc in care putem amandoi sa-l vedem;
    • …in care amandoi sa nu-l putem vedea;
    • …in care tu poti sa-l vezi, iar eu nu pot sa-l vad;
    • …in care eu pot sa-l vad si tu nu poti sa-l vezi;
    • …in care noi sa-l putem vedea, iar papusa sa nu poata sa-l vada;
    • …in care noi nu putem sa-l vedem si papusa poate sa-l vada;
    • …in care eu si papusa putem sa-l vedem, iar tu nu poti sa-l vezi;
    • …in care tu si papusa nu puteti sa-l vedeti, iar eu pot sa-l bad;
    • …in care toti trei il putem vedea;
    • …in care toti trei nu-l ptem vedea.

– posibile prompturi: “Esti sigur?”, “Verifica!”, “Intreaba-ma”, “Tu poti sa-l vezi”, “Il

vezi?”, “Il vede?” etc.

1. 3 obiecte pe masa care se ascund reciproc unul in spatele celulilalt. Ce vad eu/Ce vezi tu?/ce vede X?

2. Pozitie spate in spate. Ce vad eu/Ce vezi tu?

3. O foaie cu doua imagini pe fiecare pagina. Ce vad eu/Ce vezi tu?

4. Pe masa este pusa o imagine, iar una dintre persoane vede imaginea inversa.

5. Terapeutul are ochii inchisi, iar copilu trebuie sa ne conduca la obiectul dorit.

1 comentariu

Filed under PSIHOTERAPIA COGNITIV COMPORTAMENTALA, SINDROMUL ASPERGER

One response to “Terapia cognitiv comportamentala (TCC) aplicata persoanelor cu Sindromul Asperger si Autism inalt functional

  1. ella

    S-a scris foarte putin pe aceasta tema in limba romana, atat de putin…

    Avem nevoie de informatiile astea ca de aer, sper sa continuati. Ne prind bine tuturor.
    Multumim

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s